Nu stiu ce se intampla...dar se intampla multe si nu vad rezultate... Un nou inceput, alti romani muncitori...ma transform in ceea ce eu urasc. Sunt un mincinos, sunt un roman care munceste corect dar nu poate sa fie corect pana la capat. "Nu mi-e frica de bau-bau". Asa canta telefonul cand eu sunt obligat sa incep sa mint. Ma doare...ma corup singur, pentru niste banuti putini si mici dar care imi dau o gura mica de oxigen in fiecare luna. Nu mai vreau...sau ??? Ma tem de mine si de ce pot sa fac pentru existenta zilnica. Banii, cursul, dobanda, comisionul, livrarea...toate sunt importante acum...distractia, plimbarea, sanatatea, odihna, placerile mici...cred ca le uit, cred ca nu-mi mai pasa cand dorm, de ce dorm. Nu stiu ce ma asteapta in viitor, sunt intrat in jocul ratelor, a muncii subordonate, nu mai am libertate, demnitate, putere. Devin un robotel in marea armata de tacuti fara personalitate. Visez la ce am fost si nu stiu ce voi deveni.
Ma seaca faptul ca nu mai am control, sunt o sursa de dobanda, sunt o sursa de venit, nu mai am nimic pentru mine, e tot mai greu sa pot sa iau o decizie care sa ma satisfaca pe deplin, totul e un compromis temporar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu